Oare cate lovituri poate suporta o fiinta vie?Cate palme peste fata, cate zdruncinaturi, cate injunchieri de cutit?Cat poate un om sa reziste in fata unei torturi care il pune in situatii critice?Cate lacrimi si cat sange varsat , sa se trezeasca din visare?
Omul, fiinta superioara celorlalte, prin ratiune, este cel care cade prada cel mai usor acestor situatii, din care, cu greu iese, uneori!Am inclinat sa cred ca inima, organul vital, este totodata organul fatal.Cu cat aduna sentimente puternice si mai puternice decat acelea, cu atat mai mult ne stapaneste, cu atat mai mult isi dezvolta propriul creier, propria gandire.Ti s-a intamplat sa simti ca inima ta te ghideaza?Ti s-a intamplat sa simti pe pielea ta intelesul afirmatiei "asa imi spune inima, altfel nu se poate"?
Cred ca pentru fiecare om, aceasta anomalie este daunaoare...si mai cred ca trebuie sa ai o putere extraordinara sa ajungi sa deti controlul asupta ta, din momentul in care ai ales sa iti lasi inima sa te ghideze!
Ca o concluzie la afirmatiile mele, sugerez cu cea mai mare seriozitate, sa nu picam prada micilor bucurii ireale, care ne fura nu numai bucuria de toate zilele ci si esenta spiritului nostru!