Astazi, primul sunet al diminetii a fost vocea ta.
Am incercat sa imi acopar chipul cu palmele, sa nu te las sa ma privesti asa, parca prea goala.Buzele tale s-au deschis cu greutate si au soptit un "buna dimineata, frumoasa mea", parca si el prea somnoros.Apoi m-am lasat cuprinsa in bratele tale atat de calde...atat de multa liniste, atat de multa fericire.Mainile mele au pornit in cautarea alor tale printre asternuturi si le-au gasit..atat de calde.Ochii tai parca incep sa se deschida printre sarutari ce se astern tandre pe pielea mea, pe gatul meu, pe fruntea mea...Astazi ne-am pierdut definitiv printre asternuturi si seara ne-a gasit imbratisati.Intunericul a facut ca ochii tai sa stea deschisi, tintiti spre mine, in lumina opaca a lunii.Ochii mei privesc spre tine, zarind infinitul.In nari imi patrunde mirosul fericirii, mirosul tau.Apoi bratele tale imi cuprind fiinta, sufletele noastre se intalnesc iar buzele mele iti saruta umarul gol.Pielea fetei mele este trezita de obrazul tau ne ras, trezind in mine o sete nesfarsita de tine,de tot ce insemti TU!La lasarea noptii, inchid ochii, pe pieptul tau si capul meu...in bratele tale si eu.Doar ochii tai caprui, trupul tau cald, pielea fina, vocea, mainile, mirosul..doar tu..si eu , ratacind impreuna printre asternuturi!
